așa mai desprind o bucată de cer
personale [ ]



- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de daniela rodica timis [daira ]

2009-07-09 | |




scriu...

între mine și tine apar rădăcini
ivesc mlădițe în simfonia tăcerii
crengile adevărului despicând trunchiuri
liane ce se agață de stele

între tine și mine se înmulțesc pașii
mâinile împletesc noduri gordiene
scara șerpuiește spre cer


între mine și tine se desprind ape
se aruncă în gol gândurile
nisipul se poate număra
fata morgana se lasă atinsă

între noi depărtări nesfârșite
poduri ce unesc destine
îndrăgostiți întâlnindu-se
la capăt de lumină


eu scriu....
și de vină e această peniță stricată
ce mă face să mai desprind o parte din cer


|

august 2010
neputință
poezie [ ]
impact


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de daniela rodica timis [daira ]

2009-07-14 | |




să simți cum o mână nevăzută
îți cerne peste trup cerul
îți așează suav pe brațe stele
în păr luna pe față soarele
și să nu poți zâmbi
să te trimită cu o speranță
într-o grădină de mai
să-ți aducă în colțul gurii cireșe
și să nu poți mușca
să-ți felieze sufletul cu vise
să-ți toarne balsam pe răni neînchise
și să nu poți a te vindeca

să vrei să mori și să te naști
pentru a vedea mâna

actorul va trebui sa ingenunchieze lângă masca aceea altminteri va plange si nu va sti daca e fericită sau nu