psalm

Sunt, Doamne, lutul îndrăzneţ
carnea spurcată
ciocanul ce a bătut cuiele
martor ascuns în Grădina Gheţimanilor

şerpi mi se încolăcesc pe vene
mărul încolţeşte din nou
vreau să fug pentru a doua oară
din Rai

Doar când mă închin
îngenunchiez adânc în mine
te întind de-a lungul oaselor
ca un balsam
te spăl pe picioare cu izvorul neputinţei
te fac al corăbiei mele far

Sunt, Doamne, asemenea orbului
în pustie
culeg firul nisipului şi strig
,,Dă-mi Doamne ,lumina!''

Hăul întunericului se adânceşte
eu ca o sămânţă în mâna Ta.