luni, 22 iunie 2009

(2)şi totul începe cu vânătoarea

caii abia coborau de pe pereţi
îi încălecau feţii frumosi ce nu mai aveau
stele numai animale fără picioare
ce mai rămăsese din aripi dăduseră vrăjitoarelor
acestea cunoşteau fiecare din fetele iele
ziceau că se ascund după frunze că ronţăie
flori de sânzâiene numai aşa puteau să-şi facă
banala cunună
nimeni nu le lua fără în nopţile cu lună
pline de lupii ce le pândeau fecioria nu cumva
să nu bea apa din izvorul păcatului

verdele cailor era asemeni obrajilor
s-au străduit mult să nu schimbe culoarea
şi destinaţia din caleea lactee
nu de alta dar fetele puteau rămâne fără lapte.

despletite nicicând îmbrăcate ţâşnind
din culcuşul vulpilor de la care
împrumutaseră privirea
ielele urcau în căruţa sânzâienilor
pe iala-matcă
ziceau că pot să deschidă orice uşi
dacă o îndeasă bine (numai aşa putea
ca vraja să-şi facă efectul)

de- două -ori -nouă -şi -încă- nouă
noroc nouă
broaştele săltau de fericire

luna nu mai era nouă
jumătate coborâse pe pământ
se prinsese în`părul ultimei sânzâiene
o necăjea să-i ia locul mai noii botezate

tabăra adversă avea o problemă
nu ştiau pe cine să aleagă mire
nici unul nu era de doamne-ajută
le creştea la toţi stigmatul unicornului

nouă-nouă-şi -încă-nouă-
noroc nouă se ridicase unul mai îndrăzneţ
îi spuneau făt-frumos(numai să nu se oglindească
în apă)singur decise că e timpul pentru schimbare
avea să locuiască dincolo de uşa abia deschisă

o să doarmă singur la subsol
şoarecele-şef o să-i facă un raport zilnic
al mişcărilor din palat
cum şi în ce fel îşi mişcă stăpâna coapsa
ce poziţie să adopte când se întâlnesc
în turnuri

la atingerea solului caii îşi schimbau culoarea
se însângerau le era ruşine că au altă formă
mai să părăsească ceremonia

era momentul să intervină făcătura ce-şi
spunea Soartă(chit că-i dăduse mai înainte
alte haine)să despice firul în patru să lege
luna de soare căprioarele săltau
de admiraţie în gura lupilor

,,soarele şi luna le-au ţinut cununa ''

şi cum altă scăpare nu exista
deciseră să urce fiecare în căruţa sa
să-şi trăiască luna de miere o dată pe an
când vântul de primăvară va întâlni crivăţul
lângă turla bisericii să poată găsi locul
de sub clopot

în turmă oile refuzau să mai nască miei
în pădure lupii se înmulţeau în neştire

Un comentariu: